De ce sunt ingrijoratoare cutremurele din Gorj? Au legatura cu cele din Turcia?

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP, intarzie in a prezenta o analiza clara a ciclului de cutremure care s-au inregistrat in ultimele zile in judetul Gorj, asa ca nu avem de ales decat sa ne facem propriile analize. Am spus in articolul anterior ca miscarile seismice au inregistrat un trend descrescator constant al frecventei zilnice, dar ziua de astazi a intors putin situatia. Este acum, in momentul in care scriu acest articol, ora 22 a zilei de 18 Februarie si, pana la aceasta ora, sunt intregistrate 12 cutremure cu magnitudine mai mare de 2, deci cu 5 mai multe ca ieri, cel mai puternic avand insa magnitudinea de numai 3,6 grade. Vom vedea cate vor mai fi pana la sfarsitul zilei…

Am ramas dator cu o comparatie a activitatii seismice din aceasta perioada cu activitatea seismica din anii trecuti. Nu voi insista asupra acestei probleme, doar o comparatie de imagini si un calcul sumar, fara mare relevanta, deoarece este o alta problema care mi-a atras atentia, mult mai importanta.

Intensificarea activitatii seismice in Judetul Gorj

Priviti urmatoarea imagine:

Comparatie miscari seismice Gorj, ultimii 11 ani versus ultimele 6 zile
Comparatie miscari seismice Gorj, ultimii 11 ani versus ultimele 6 zile

In partea stanga a imaginii veti putea vedea totalitatea cutremurelor care s-au produs in acea zona in ultimii 11 ani iar in partea dreapta veti vedea totalitatea cutremurelor care s-au produs in ultimele 6 (sase) zile. Are rost sa mai discutam despre frecventa zilnica?

In ultimii 11 ani s-au produs 56 de cutremure cu magnitudine mai mare de 2 grade dar mai mica de 4, iar in ultimele 6 zile au fost inregistrate 130 de cutremure cu magnitudine mai mare de 2 grade, dintre care doua au depasit magnitudinea de 5, cel mai semnificativ avand magnitudinea de 5,7. Claculat, in ultimii 11 ani am avut o medie de 0,013 cutremure pe zi iar in ultimele 6 zile o medie de 22 cutremure pe zi, pentru ca in timp ce sciam la acest articol au mai fost inregistrate inca doua. Deci clar e o schimbare.

Activitatea seismica intensa in peninsula Balcanica si vestul Asiei

Dar nu aceasta este ceea ce ma ingrijoreaza in mod special. Cu totii am fost ingroziti de cutremurele din Turcia, de dezastrul pe care acestea l-au produs pe o arie destul de mare, atat in Turcia cat si in Siria. Ceea ce mi-a atras atentia a fost faptul ca ambele cutremure majore din Turcia s-au produs la o adancime de exact 10 Km, deci nu numai ca au fost cutremure de suprafata si nu de mare adancime, dar toate s-au produs la fix 10 Km.

Nu va temeti, nu incep cu teoriile conspirationiste dar aceasta ar fi o prima constatare de care trebuie sa tinem contȘ toate la 10 Km. Daca urmarim miscarile seismice din zonele invecinate, vom observa de asemenea sa produc, majoritatea, tot la adancimea de 10 Km.

Chiar daca sunt cutremure care s-au produs la adancimi mai mici, in Marea Marmara (8,4Km), Bulgaria (9Km), Constanta (3,3Km), etc, acestea nu au fost insotite si de miscari seismice de adancime mai mare sau mai mica, au fost izolate. Aceasta ar fi prima mare deosebire intre cutremurele produse in aceasta perioada in Turcia si cele din Romania, in judetul Gorj. Specialistii spun ca nu au dovezi ca ar exista o legatura intre aceste miscari seismice. Chiar asa sa fie? Exista coincidente atat de mari>

Iata cum arata harta activitatii seismice in in lume pe luna februarie a acestui an, adica pentru primele 18 zile ale acestei luni:

Seismicitate in lume 1-18 februarie 2023
Seismicitate in lume 1-18 februarie 2023

Sunt doua observatii de facut pe aceasta imagine:

  1. In zona balcanica se observa o aglomerare foarte mare de miscari seismice
  2. Majoritatea miscarilor seismice au culoarea portocaliu deschis, ceea ce corespunde unei adancimi de 10Km, adica sunt cutremure de suprafata.

Pentru comparatie, iata harta miscarilor seismice in lume de la 1 ianuarie 2012 pana la 31 ianuarie 2023 (decuparea este facuta in asa fel incat sa fie prinse toate miscarile seismice):

Seismicitate in lume ultimii 11 ani (1 ianuarie 2012 – 31 ianuarie 2023

Nu se poate trage o concluzie, in zona care ne intereseaza pe noi, zona balcanica si vestul Asiei, par sa fie destul de frecvente cutremurele de mica adancime. Dar haideti sa privim mai de aproape zona care ne intereseaza si sa comparam cutremurele din ultima luna cu cele din ultimii 11 ani.

Comparatie activitate seismica Balcani si vestul Asiei ultimii 11 ani versus ultimele 6 zile

Putem constata ca majoritatea cutremurelor din Turcia s-au produs intr-o zona cu seismicitate foarte redusa in ultimii ani. Acea zona se afla la congruenta trei placi tectonice principale: placa araba, placa africana si placa eurtasiatica. Iata o reprezentare grafica a celor trei placi in acea zona:

Placi tectonice in zona Turciei

Conform cu declaratia seismologului grec Gerasimos Papadopoulos, aceasta zona seismica „s-a activat” datorita presiunii exercitate de placa arabica asupra placii anatoliene, ceea ce a facut ca intreaga placa anatoliana sa se deplaseze spre vest cu pana la 2 m. Dar o placa tectonica nu se poate deplasa fara sa transmita presiunea catre placile invecinate, secundare sau tertiare, aceasta presiune eliberandu-se in zonele unde apar fenomene de convergenta, de subductie.

Wikipedia ne lamureste ce sunt miscarile de convergenta cu subductia placilor, dar foarte bine sunt explicate si de profesorul Raducan Sorin:

Daca in majoritatea zonelor cutremurele au avut loc la adancimi de 10 Km  si doar in cazuri izolate mai mici, dar fara a fi in aceeasi zona cutremure la adancimi diferite, putem constata din graficele prezentate ieri ca in zona Gorjului s-au produs seisme la adancimi intre 2 si 19,6 Km. Nu sunt un specialist dar indraznesc sa ma intreb daca nu cumva exista o probabilitate ridicata ca zona de convergenta cu subductie a unor placi secundare sau tertiare, adica zona unde presiunea este eliberata prin alunecarea a adoua placi mai mici una peste alta, sa se afle chiar in tara noastra.

Ce ar insemna asta? In primul rand ar fi un motiv de ingrijorare, deoarece miscarile seismice din aceasta falie nu vor inceta pana nu va fi eliberata presiunea acumulata sau presiunea primita de la placile tectonice invecinate. N-as putea sa spun cat de posibil este dar nu as exclude nici posibilitatea ca presiunea sa isi aiba originea chiar in placa anatoliana, asa cum spunea profesorul Gerasimos Papadopoulos, doar ca tranzitia sa nu se faca spre vest, datorita rezistentei pe care o opune placa africana, ci spre nord-vest, catre placa eurasiatica, tocmai datorita subductiei pe falia care trece si prin zona Gorjului…

Specialistii vor oferi pana la urma o explicatie dar, din pacate, nicio explicatie nu poate stavili furia naturii iar seismologia este o stiinta in care nu pot fi facute predictii.

Cum de aparut tocmai acum aceasta presiune incat se provoace cutremure atat de intense in turcia? Nu pot sa raspund la aceasta problema, o las pe seama adeptilor teoriilor conspirationiste. Ei intotdeauna stiu totul…

Pentru a incheia intr-o nota optimista, as mai evidentia o asemanare si o diferenta intre cutremurele din zona Gorjului si cele din turcia. Asemanarea ar fi ca ambele serii au avut cate doua miscari semnificative, ceea ce ar sugera ca nu este exclusa posibilitatea unei legaturi. Diferenta, imbucuratoare pentru noi, este aceea ca magnitudinea cutremurelor din zona Gorjului este mult mai mica iar cutremurele sunt mult mai frecvente.

De ce spun ca aceasta diferenta este imbucuratoare? Pentru ca fievare zona seismica are un asa-numit potential iar acest potential depinde de mai multi factori printre care si rezistenta la rupere sau inaintare a placilor tectonice. La noi nu este vorba, ca in Turcia, de o zona tectonica noua ci vorbim de o zona seismica reactivata, indiferent care sunt factorii care au reactivat-o.

Estimarile specialistilor de la institutul de Fizica Pamantului au fost doar putin depasite dar asta nu inseamna ca zona si-a depasit potentialul ci doar ca a elobarat mai multa energie iar eliberarea s-a facut treptat tocmai datorita faptului ca prin caracteristicile sale zona nu a permis acumulari mari de energie, cedand la energii mici.

La noi majoritatea cutremurelor au avut magnitudini foarte mici, sub 2ML, nefiind considerate semnificative nici macar nu au fost incluse in baza de date. In Turcia, fiind vorba de o falie noua, aceasta opune mai multa rezistenta, permite acumularea unor energii mari iar cel mai mic cutremur a avut magnitudinea de 3,9 ML, unul dingur, toate celelalte avand magnitudini intre 4,1 si 7,3.

La noi magnitudinea medie nici nu poate fi calculata, pentru ca nu avem datele necesare, dar fiind foarte multe cutremure foarte mici o putem estima ca fiind foarte mica. Magnitudinea medie calculata in articolul anterior, despre care am spus ca nu are relevanta, nu este magnitudinea medie reala ci magnitudinea medie a cutremurelor relevante. Dar la noi majoritatea nu au fost relevante, pe cand la turci toate au fost relevante.

5/5 - (2 votes)

Un comentariu

  1. Un raspuns clar nu se poate da fara cercetari exacte si profunde care sa examineze toate trasaturile sismice ale zonei. In acest sens, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, incadfp poate oferii o analiza clara si obiectiva a ciclului seisme inregistrat in ultima perioada in Judetul Gorj si in zonarray Dogaju-Ungaria. Aceste cercetari vor oferi o viziune mai clara asupra situatiei, desi ar trebui sa fie facute cat de repede posibil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te rog copiaza acest cod GUMAEB cu copy-paste in casuta de jos: