Stereotipuri in lumea Tabletelor PC

Experienta alegerii unei tablete PC se dovedeste de multe ori a fi una tumultoasa, informatiile fiind atat de multe si de greu de interpretat. Astfel ca atunci cand pornim in cautarea unei tablete PC suntem bombardati cu termeni de genul Cortex, A8, A9, A10,A13, LED, IPS, ARM, multitouch, etc. Fiecare dintre acesti termeni inseamna ceva, si trebuie ca noi sa ii intelegem pentru a face o alegere buna. Am spus o alegere buna si nu alegerea cea buna! Pentru ca sunt o sumedenie de tablete care ne pot multumi.

Aceasta experienta, cea a alegerii unei tablete PC, depinde, in primul rand, de bugetul alocat. Pentru a fi corect pana la capat, as recomanda oricui sa cumpere o tableta Samsung su un iPad. Daca toti ni le-am permite, ar fi foarte simplu. Alegem performanta cea mai buna, dublata de cea mai mare incredere, pentru ca brandurile de renume au, toate, preturile cam tot pe-acolo…

Deci, atunci cand ai bani, este foarte usor sa alegi o tableta PC: iei una sumpa!
Este mai greu, insa, atunci cand dispui de un buget limitat, nu neaparat din cauza saraciei (care nu le este, totusi, straina romanilor), cit din responsabilitate, pentru a folosi banii din buget intr-un mod cat mai intelept. Acesta este si motivul pentru care acest site exista si are succes.

Am realizat zilele astea ca exista niste stereotipuri in lumea tabletelor PC, stereotipuri de care profita in general producatorii sau comerciantii pentru a ascunde, masca, estetiza punctele slabe ale produselor pe care le vand.
Nu pot identifica toate stereotipurile existente, dar lista ramane deschisa si sunteti invitatii mei in a o completa.

• Primul stereotip pe care l-am descoperit, atat pe piata romaneasca precum si pe cea chinezeasca este cel referitor la procesorul tabletei.Acesta este practic cel mai raspandit, deoarece majoritatea specificatiilor unei tablete depind de procesorul folosit.
  De multe ori, la specificatii, in dreptul rubricii “Procesor” ni se prezinta informatii incomplete de genul: “ARM 1GHz”, sau “ARM Cortex A8”, “Cortex A9 1GHz”, sau pur si simplu “Cortex”, sau “1GHz”. Mai complicat este atuci cand doi termeni sunt alaturati: “Procesor Cortex A13”, pentru ca ies niste chestii care practic nu exista.Trebuie sa stiti ca toate procesoarele folosite pentru tablete sunt procesoare ARM. Exceptie fac tabletele care ruleaza Windows 7 sau Windows XP, acestea avand procesoare X86.
  Procesoarele ARM sunt clasificate functie de tehnologie si performante de la ARMv1 pana la ARMv7.
  In momentul de fata, pe piata se gasesc doar procesoare ARMv6 (ARM 11) si procesoare ARMv7 (ARM Cortex A5, ARM Cortex A8, ARM Cortex A9). Dar fiecare procesor, indiferent unde ar fi catalogat, are un nume si niste specificatii proprii. Doua procesoare Cortex A9 pot fi foarte diferite. Trebuie sa stiti ce procesor are tableta pe care o cumparati.
  E ca si cum ati cumpara o masina cu motor Diesel, fara sa va intereseze amanuntele… Sigur n-ati face asa ceva … Pentru a alege corect avem nevoie de specificaii complete.
  Pentru a evita sa fiti indusi in eroare, in ciuda faptului ca voi supara o parte dintre producatorii si comerciantii romani, va recomand sa nu cumparati o tableta daca in specificatii nu gasiti numele clar al procesorului. Astfel, puteti face o cautare dupa acel nume, sa vedeti ce alte dispozitive il mai au, si mai ales puteti face o comparatie de preturi.
• Al doilea stereotip se poarta in cazut ecranelor tactile. La destule produse, am vazut la specificatii in dreptul rubricii touchscreen informatii de genul “DA, multi-touch”.
  Tinand cont de faptul ca experienta utilizarii unei tablete PC depinde in foarte mare masura de calitatea ecranului tactil, este normal ca unii comercianti sa incerce sa mascheze produsele cu touchscreen rezistiv.
  Motivele sunt clare: ecranele tactile rezistive nu sunt foarte fiabile, necesita presiune pentru a citi pozitia atinsa, daca presiunea exercitata nu este constanta pot aparea intreruperi de citire nedorite, iar in cazul folosirii unui stylus ecranul se va zgaria forte tare, mai ales in cazul tractarilor, glisarilor, etc.
  Pentru a evita sa fiti indusi in eroare urmariti ca la specificatii sa fie trecut clar, touchscreen capacitiv multi-touch.
• Al treilea stereotip, destul de frecvent este cel referitor la standardul HD. Acest termen vine de la High Definition Video, si se refera la rezolutia clara (definitie) a fisierelor video.
  Standardul 1080p presupune o definitie a imaginilor de 1920×1080 pixeli.
  Aici lucrurile sunt mai complicate datorita perfectionarii cedecurilor video, care pentru a obtine fisiere de dimensiuni mai mici, folosesc diverse metode prin care pacalesc ochiul uman, astfel incat sa obtina o comprimare cat mai mare si o imagine cat mai inteligibila, compromisurile majore aparand mai ales acolo unde exista multa miscare si unde ochiul uman nu poate percepe micile “defectiuni” ale imaginii. In cazul filmelor HD, daca opriti redarea in orice moment al filmului trebuie sa aveti o imagine perfecta, o fotografie practic, la rezolutia respectiva.Deoarece tabletele au ecrane cu rezolutii mai mici, sunt prevazute cu mufe HDMI pentru a putea fi conectate la televizoare sau monitoare cu capabilitati HD.
  Procesul de redare a unui fisier HD are doua componente (eatpe): una e decodare a respectivului fisier si una de afisare.
  Cum ati putea crede ca o tableta fara iesire HDMI pote reda pe ecranul sau de 800×600 pixeli imagini care au 1920×1080 pixeli? Suna a banc…Acea tableta poate sa decodeze (probabil), acele fisiere, dar nu le poate reda la definitia respectiva ci la o definitie corespunzatore rezolutiei ecranului. Vor fi, cu sigutanta, imagini de calitate, dar nu HD!
  Altfel spus, nu are rost sa redati pe tableta un film cu rezolutia mai mare decat rezolutia ecranului. Nu faceti decat sa puneti procesorul mai tare la munca, sa descarcati bateria mai repede si sa ocupati mai mult spatiu in memoria tabletei.
• Al patrulea stereotip, si ultimul pe care il aduc in discutie, este cel al ecranelor folosite la tabletele PC, dar si la laptopuri. Intalnim foarte des, la specificatiile acestoara, termeni de genul LCD, LED si IPS.
  Trebuie sa stabilim inca de la inceput majoritatea sunt LCD, adica Liquid Crystal Disply, adica Ecran cu Cristale Lichide.
  Termenul LED ar fi mai corect daca ar fi specificat sub forma LED backlight. Se stie ca ecranele cu tehnologie LCD nu isi pot produce propria lumina. Din aceasta cauza, undeva pe laterala ecranului trebuie plasata o sursa de lumina alba, care mai apoi va fi reflectata prin ecran pentru ca imaginile sa fie vizibile. La vechile ecrane LCD aceasta lumina era produsa cu ajutorul unor mici tuburi cu neon, care din cand in cand se mai si defectau. Aceste erau foarte incomode, deoarece aveau tensiuni mari de lucru si erau foarte sensibile la socuri mecanice. Noile ecrane au LED-uri pentru a produce lumina din spatele ecranului.
  Ecranul LED este altceva. Acesta este o matrice de LED-uri care vor reproduce imaginea. Ecranul led isi produce propria lumina. Prima oara acesta tehnologie a fost folosita la marile ecrane publicitare, iar mai apoi a fost dezvoltata si a fost folosita si la monitoare, televizoare, etc. Aceste tehnologii au fost dezvoltate su au aparut ecranele OLED (Sony) si AMOLED (Samsung).
  Deci, majoritatea tabletelor si laptopurilor care au la specificatiile ecranului LED, au de fapt ecran LCD, LED backlight.
  Tenologia IPS (In Plane Swiching), celalalt termen folosit frecvent, este specifica ecranelor LCD, si are ca rezultat imbunatatirea substantiala a afisarii, unghiului de vizibilitate si contrastului, stiinduse ca ecranele LCD, spre deosebire de cele AMOLED, nu pot reproduce negru (ca smoala), ci doar gri inchis.